Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în primele decenii ale sec. XX.

Cu această postare închei seria dedicată Palatului Sturza, sediul Ministerului de Externe în perioada interbelică. Mai jos puteți vedea câteva fotografii  ale clădirii realizate din diferite unghiuri, la diferite momente.

Pentru detalii despre Palatul Sturdza vezi postul Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) la începutul secolului XX.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) la începutul secolului XX.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) la începutul secolului XX.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în perioada interbelică.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în perioada interbelică.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în perioada interbelică.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în perioada interbelică.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în perioada interbelică.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în perioada interbelică. Vedere din Germania.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) la începutul anilor '40.

Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) la începutul anilor ’40.

Anunțuri

Despre Victor Potra

Blogs developer, content creator, independent journalism PR, direct marketing, online & social-media promoter Video TV producer http://youtu.be/hB9iJ4Q8gww - Video Demo Translator (English – Romanian, specialized in IT) – working for http://zeitgeist.eu.com Graphic design, picture processing, DTP (Adobe Photoshop, Adobe InDesign).
Acest articol a fost publicat în Bucureștii lui George Potra, Clădiri, peisaje. și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Palatul Ministerului de Externe (Palatul Sturdza) în primele decenii ale sec. XX.

  1. radu zice:

    Salut! Vreau sa iti spun ca majoritatea pozelor puse sunt de dinainte de primul razboi mondial, nicidecum din perioada interbelica. Posibil ca ultima, dupa masina, sa fie din anii 20, inceputul anilor 30. cu stima RO

    Apreciază

  2. Uwe von Wiesensprung zice:

    Cu scuzele de rigoare > nu aveţi ce corecta. Tramvaiele cu cai au circulat în Bucureşti şi după 1925-1927. Mama mea s-a plimbat cu aşa ceva în acea epocă. Maşinile au început să fie carosate complet după cca 1935. Aşa că termenul „interbelic” este absolut corect. Aş dori să ştiu cu precizie data demolării acestui palat. M-am născut în acest cartier la sfârşitul războiului, mama mi-a povestit de palatul demolat, nu-mi amintesc de el, am apucat iluminat stradal, după 1945, cu gaz, şi am văzut de-a lungul Şoselei Jianu alei de călărie utilizate până în 1948, când s-a terminat cu multe lucruri ale vechii perioade…Dacă doriţi, într-un fel, sunt contemporan cu „statuia eliberatorului” făcută de Baraschi (pe care l-am cunoscut, ca şi pe fiul lui, cu care am copilărit pe aceeaşi stradă). Evident, nu am văzut Statuia Infanteriei Române, pe locul căreia, înţeleg, s-a pus eliberatorul. Aveţi cumva fotografii ??? Cartierul se numea Parcul Bonaparte, în prezent i se
    spune, neoficial, „cartierul capitalelor”, inexact, pentru că există, amestecate, şi nume de ţări >
    Brazilia, Argentina, alei (Alexandru, Modrogan, altele – Zoe, Vulpache- rebotezate idiot, cu nume de străzi din alte părţi). Edilii sunt lipsiţi şi de inspiraţie şi de un simţ al ordinii (de ex. Uruguay este
    fosta stradă Brâncuţa, a grangurilor, departe-departe de zonă)…Poate că nici nu mai are vreo importanţă…

    Apreciază

  3. Dan zice:

    Romania a plecat la un drum frumos acum 100 de ani, dar s-a impotmolit pe drumul comunist la jumatatea drumului…
    Pacat ca inca avem in minti, mentalitati comuniste de care incercam sa scapam..
    Ce frumoasa ar fi fost Romania!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s