1914 – 1919. Prizonieratul în Rusia al lui Crăciun Potra

Pagina din jurnalul lui George Potra unde începe biografia lui Crăciun Potra

28 decembrie 1926. Pagina din jurnalul lui George Potra unde începe biografia lui Crăciun Potra

Unul dintre evenimentele care a influenţat puternic copilăria lui George Potra a fost lungul prizonierat în Rusia al tatălui său, Crăciun Potra. În fragmentul de jurnal pe care îl redăm în continuare, George Potra notează câteva repere biografice ale tatălui său precum şi povestea acestui adevărat anabasis care îl poartă pe Crăciun Potra din Transilvania în Galiţia, apoi prin Ucraina şi Rusia până în Extremul Orient şi înapoi.
Coroborând această poveste cu o nouă fotografie găsită în arhiva George Potra (care îl arată pe acesta în clasa I secundară în anul 1920), trag concluzia că prizonieratul lui Crăciun Potra nu a durat 9 ani, cum credeam, ci 4, el lipsind de lângă familie 5 ani în total. În 1919 George Potra şi-a reluat şcoala, întreruptă în timpul Primului Război Mondial, deci tatăl său se întorsese deja.

Sintetizând, în 1914 Crăciun Potra pleacă pe front, în 1915 cade prizonier, iar în 1919 se întoarce la Bucureşti, undeva pe la jumătatea anului, în vară.

 JURNAL

(28 decembrie 1926)

 Potra Crăciun

1910, Frații Potra în București.

1910, Crăciun Potra (Ciurea) și doi frați ai săi: Ilie Potra (Ilea) și Gavrilă Potra (Bila), în București.

S-a născut în anul 1880 în comuna Săcuieu, plasa Huedin, judeţul Cojocna. Tatăl său, Potra Toader, şi mama sa, Potra Ana, erau gospodari. Cursul primar şi l-a făcut în satul natal. La vârsta de 16 ani vine în Vechiul Regat, la Craiova, unde se ocupă cu pusul geamurilor. În anul 1898 vine în Bucureşti, unde profesionează aceeaşi meserie. De obicei, venea în fiecare an primăvara şi pleca îndărăt acasă cu vreo 2 săptămâni înainte de sărbătorile Naşterii Domnului. La începutul anului 1902, se căsătoreşte cu Moca Maria, iar în toamna aceluiaşi an este luat în armată la regimentul 21 honvezi din Cluj. În anul 1904, termină cu armata. În anul 1905 are o fetiţă, anume Ana, dar care nu trăieşte decât 11 luni. După 2 ani, adică în anul 1907, are un băiat, anume George (Gheorghe), iar în 1908 altul, Ionel. Cam prin anul 1909–10, are o fetiţă, anume Anişoara.

1911, București Crăciun Potra, Maria Potra, George Potra și Ionel Potra.

1911, București. Crăciun Potra, Maria Potra, George Potra și Ionel Potra.

În anul 1911, vine cu întreaga familie în Bucureşti. Aici se stabileşte mai întâi pe strada Gura Oborului nr. 28, unde stă 2 luni, iar mai târziu se mută tot pe aceeaşi stradă, la numărul 33. Aici locuieşte 2 ani. În toamna anului 1913, înscrie pe Gheorghe în clasa I, la Şcoala Principele Ferdinand, unde era director domnul Stamate. În anul 1914, Austro-Ungaria declară răsboiu şi astfel trebuie să se ducă şi tata. Şi astfel pleacă în luna iulie 1914 la Cluj, unde este îmbrăcat cu gradul de Freiter. Cu vreo două-trei zile înainte de sărbătorile Crăciunului, îi porneşte pe front la Beresna Mare, cam pe lângă satele: Ciontoş, Feanveş şi Ujoc.
Au stat în acest front până în ziua de 10 aprilie 1915. În această zi este luat prizonier, împreună cu alţi 3.000 de camarazi.

Pagină din jurnalul lui George Potra

Pagină din jurnalul lui George Potra

I-a dus necontenit 13 zile pe jos prin Galiţia, pe la Lemberg. Când au sosit la graniţa Rusiei, i-a urcat în tren şi i-a dus până la Kiev. În Kiev, acest oraş mare, care este capitala Ucrainei, i-a ţinut 24 ore. Apoi i-a repartizat pe unii pentru Rusia, iar pe alţii pentru Asia. Tata a fost printre acei repartizaţi pentru Asia. De aici i-a dus cu trenul în Taşkent, capitala Turchestanului. Acest drum l-au făcut în 13 zile. Acolo i-a adăpostit în nişte lagăre foarte mari. în care erau până la 10–50.000 de prizonieri, printre care: români, unguri, germani, sloveni, bosnieci, evrei, cehi, sârbi, italieni şi multe alte feluri de oameni. După o săptămână de la venire în acest oraş, este internat în spitalul militar din cauza unei bube foarte mari sub mâna stângă. Aceasta provenise din cauza sângelui stricat de atunci de când stătuse în tranşee o iarnă întreagă. În acest spital a petrecut în chinuri şi dureri 18 luni. După ieşirea din spital, l-a mutat în alt lagăr, unde erau numai români.

De aici au fost duşi la Ciurkent, unde au fost distribuiţi la diferite munci particulare. După 3 luni de stat în acest oraş, este ales de ruşi, împreună cu încă alţi 2–3 români, de bucătar şi dus la Jurun. Aici, la Jurun, a stat mai mult de o jumătate de an (de toamna până primăvara). În acest loc a dus un trai mai liniştit, nelipsindu-i aproape nimic, pe când ceilalţi prizonieri se găseau într-o foarte mare mizerie, neavând nici ce mânca, nici cu ce se îmbrăca; iar în lagăre mureau zeci de oameni pe fiecare zi. Mulţi erau degeraţi de pe front şi aici erau călduri foarte mari, care le grăbeau sfârşitul suferinţelor de pe pământ, trecându-i într-o lume veşnică.
După ce a plecat vara de la Jurun, s-a înapoiat iarăşi la Taşkent, unde a mai stat câteva zile.

 Mai târziu, când li s-a dat voie să se ducă pe la oraşe şi sate să lucreze în particular, tata a luat trenul şi a venit în Otobinski, unde a intrat ca lucrător, împreună cu mulţi alţii, la o fabrică de cărămidă. După 2 luni de muncă în această fabrică, se duce la nişte sate din apropiere ca să ajute la ţărani la munca câmpului. Arau, trierau şi mai toate muncile le făceau cu ajutorul cămilelor, care erau din belşug pe acolo, cum sunt caii la noi.

Dar din cauza hărţuielilor şi luptelor necontenite dintre cazaci şi bolşevici, au trebuit să părăsească acest sat şi să se refugieze într-o localitate mai depărtată, şi anume la Semnaţi-Uceaşcă şi unde au rămas până la lăsatul secului de Paşti, până când s-au îndepărtat aceste neînţelegeri dintre cazaci şi bolşevici.

Crăciun Potra

Crăciun Potra în anii '20.

De aici au pornit apoi din sat în sat, când pe jos, când cu căruţa, până la Orenburg, de unde au luat trenul şi au venit la Ufa Samara şi Pensa. Aici, la Pensa, a stat 30 zile. De aici au pornit înspre Kiev, trecând prin Koslov, Voronej, Harcov, Bahmaci, până au ajuns la Kiev.

 La Kiev au stat iarăşi câteva zile. De aici au venit prin Ucraina, Galiţia şi au sosit la Munkacs, unde au stat o săptămână. De la Munkacs au fost duşi la Kossa, un oraş în Ungaria, unde i-a ţinut şi aici câteva zile. De la Kossa au venit cu trenul prin Cehoslovacia, Moravia până Iogefstad. În acest oraş a stat câteva săptămâni. De aici a venit în Viena, unde a stat iar vreo 7–10 zile. Din Viena a plecat prin Horvaţia (Serbia) până în Timişoara, Teiuş şi de aici la Huedin şi Săcuieu, satul unde s-a născut. Aici a stat o săptămână, apoi a venit la Bucureşti, unde ne găseam noi. Eu şi cu Ionel ne găseam atunci ca ucenici la cizmărie pe strada Ziduri, iar mama stătea la o tuşă a mea. Fratele cel mai mic murise chiar în anul acela, când plecase tata la război.

Anunțuri

Despre Victor Potra

Blogs developer, content creator, independent journalism PR, direct marketing, online & social-media promoter Video TV producer http://youtu.be/hB9iJ4Q8gww - Video Demo Translator (English – Romanian, specialized in IT) – working for http://zeitgeist.eu.com Graphic design, picture processing, DTP (Adobe Photoshop, Adobe InDesign).
Acest articol a fost publicat în Potreștii, Povești și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la 1914 – 1919. Prizonieratul în Rusia al lui Crăciun Potra

  1. Pingback: 1918, aprilie. Carte poștală trimisă de Maria Potra rudelor din Ardeal. | Cutia cu vechituri a lu' Potra

  2. Pingback: 105 ani de la naşterea lui George Potra (1907 – 2012) | tudorvisanmiu

  3. Pingback: Moştenirea lui George Potra – articol de Dumitru Bădiţa | Cutia cu vechituri a lu' Potra

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s