Tot în jurnalul lui George Potra găsim și „Corinda fechii” un colind ardelenesc ce se cânta în satele din Ţara Moţilor în ajunul sărbătorii Nașterii Domnului. Versurile sunt preluate de către George Potra la aceeași dată ca și Corinda ţâgăniască – 14 octombrie 1926, în Bucureşti, de la Moca Dumitru, unchiul său.
Este unul dintre cele mai frumoase colinde vechi pe care le-am citit sau ascultat vreodată. Arhaismul regionalismelor folosite mi se pare fermecător. În același timp ne dă o idee despre vechimea cântecului. În mod cert știm că era deja foarte răspândit încă din vremea lui Avram Iancu. După corinda propriu-zisă, George Potra notează obiceiurile legate de ea.
Corinda fechii.
Şi doară ai hi ca gasdă ieşti
Rominioară d’ochiţi negrii
Gheminiaţă s-o sculatu
Şi pă cap s-o chieptănatu
La fântână d’oalergatu
Cu oluţu ţurgălindu
Cu cismele tropochindu
Cu poalele-n vânt trăgându.
Gheminiaţă s-o sculatu
Şi ghiţei i-o înghemnatu
Pă câmpuţu cu flori dalbe
Şi-o floare din grai grăia
Nu mă rupe neînflorită
Ci vină pă Duminică
Că ghe nu mi afla înflorită
Tu mă rupe şi mă ţâpă
Colea-n ziua de Crăciunu
Când a hi danţu mai bunu
Să mă calce feciorii
Feciorii cu potcoavelea
Şi fechelea cu cismelea
Şi-ai hi fată sănătoasă
Cu câţi’s cu chine’n casă
Să plăcheşti corinda noastră.
După fiecare vers se repetă „Rominioară d’ochiţi negrii“.
Aceste două corinzi [Corinda fechii și Corinda ţâgăniască, n.n.] se cântă în ajunul sărbătorii Naşterii Domnului. Se întovărăşesc mai mulţi flăcăi la un loc şi se duc din casă în casă cântând. Corinda a doua se cântă numai acolo unde sunt fete de măritat. Li se dă mâncare şi băutură şi la plecare mai mulţi colaci împletiţi frumoşi. Bani nu prea se dă fiind cam lipsă de ei. În aceste zile, la aceste sate de munte este o viaţă şi o petrecere ca la o nuntă din poveşti. De la mic până la mare, tânăr şi bătrân, sunt cu toţii într-o veselie şi petrecere la culme.
chi -u cela e un fel de t imposibil de scris. de fapt un sunet intre t si chi. no faină trabă! mare mulțam!
ApreciazăApreciază
Hei, siloxy, bun venit (și) pe cutie 🙂
Ai dreptate cu fonetica, eu am auzit cuvintele astea și rostite, și am și ascultat de curând o corindă cântată de o culegătoare de folclor.
Mulțam eu de trecere și punctare.
ApreciazăApreciază
Pingback: 105 ani de la naşterea lui George Potra (1907 – 2012) | tudorvisanmiu