1926. Corinda fechii. Din jurnalul lui George Potra

Tot în jurnalul lui George Potra găsim și „Corinda fechii” un colind ardelenesc ce se cânta în satele din Ţara Moţilor în ajunul sărbătorii Nașterii Domnului.  Versurile sunt preluate de către George Potra la aceeași dată ca și Corinda ţâgăniască – 14 octombrie 1926, în Bucureşti, de la Moca Dumitru, unchiul său.

Este unul dintre cele mai frumoase colinde vechi pe care le-am citit sau ascultat vreodată. Arhaismul regionalismelor folosite mi se pare fermecător. În același timp ne dă o idee despre vechimea cântecului. În mod cert știm că era deja foarte răspândit încă din vremea lui Avram Iancu. După corinda propriu-zisă, George Potra notează obiceiurile legate de ea.

Corindă ţâgăniască și Corinda fechii, 1926. Culeasă de George Potra

Corinda fechii.

Şi doară ai hi ca gasdă ieşti

Rominioară d’ochiţi negrii

Gheminiaţă s-o sculatu

Şi pă cap s-o chieptănatu

La fântână d’oalergatu

Cu oluţu ţurgălindu

Cu cismele tropochindu

Cu poalele-n vânt trăgându.

Corinda fechii (pag. 2), 1926. Culeasă de George Potra

Gheminiaţă s-o sculatu
Şi ghiţei i-o înghemnatu
Pă câmpuţu cu flori dalbe
Şi-o floare din grai grăia
Nu mă rupe neînflorită
Ci vină pă Duminică
Că ghe nu mi afla înflorită
Tu mă rupe şi mă ţâpă
Colea-n ziua de Crăciunu
Când a hi danţu mai bunu
Să mă calce feciorii
Feciorii cu potcoavelea
Şi fechelea cu cismelea
Şi-ai hi fată sănătoasă
Cu câţi’s cu chine’n casă
Să plăcheşti corinda noastră.

După fiecare vers se repetă „Rominioară d’ochiţi negrii“.

 Aceste două corinzi [Corinda fechii și Corinda ţâgăniască, n.n.] se cântă în ajunul sărbătorii Naşterii Domnului. Se întovărăşesc mai mulţi flăcăi la un loc şi se duc din casă în casă cântând. Corinda a doua se cântă numai acolo unde sunt fete de măritat. Li se dă mâncare şi băutură şi la plecare mai mulţi colaci împletiţi frumoşi. Bani nu prea se dă fiind cam lipsă de ei. În aceste zile, la aceste sate de munte este o viaţă şi o petrecere ca la o nuntă din poveşti. De la mic până la mare, tânăr şi bătrân, sunt cu toţii într-o veselie şi petrecere la culme.