Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferenţe

Nicolae Iorga - Nicolae Titulescu. Interferenţe

Nicolae Iorga - Nicolae Titulescu. Interferenţe

Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferențe este o carte deopotrivă spectaculoasă și inedită.
Documente variate, de la pagini de jurnal ale lui Titulescu sau scrisori, până la articole din presa vremii și transcrieri ale intervențiilor din ședințele Senatului interbelic, descriu o relație tumultuoasă. Nicolae Iorga s-a manifestat adesea pe scena politică românească ca un adversar dur al lui Titulescu.

În cartea sa, George G. Potra analizează atât desfășurarea și contextul acestei înfruntări, cât și implicațiile, consecințele și posibilele motivații ale unei asemenea ostilități surprinzătoare.

Citez din studiul introductiv al lui George G. Potra:
Pun astăzi la dispoziţia celor interesaţi informaţii diverse, de diferite feluri, despre „întâlnirile“ în timp şi spaţiu între Nicolae Iorga şi Nicolae Titulescu, identificate în arhive din ţară şi din străinătate, unele edite, altele inedite, care pot fi contribuţii documentare la cunoaşterea şi definirea unei relaţii, care, cel puţin până acum, rămâne în mare necunoscută.
Oricum – şi ceea ce adaug nu o fac din falsă modestie – „dosarul“ acesta rămâne deschis, nu doar pentru un plus de documente, de dorit în cel mai înalt grad, ci şi pentru interpretările şi comentariile altor specialişti.
Anexa substanţială a acestui studiu poate fi completată cu alte piese documentare.

Despre valoarea celor două personalități și despre dramatismul acestui război „fratricid” ne vorbește tot George G. Potra, în finalul studiului său introductiv:
Figuri legendare ale istoriei naţionale, părinţi fondatori ai României moderne, oameni care au trăit şi au murit pentru Ţară, Iorga şi Titulescu n-au mai avut timp să se împace.
Au slujit amândoi neamul românesc fără rezerve, cu totală dăruire. S-au înfruntat şi s-au confruntat doar din dorinţa de a face mai bine, mai repede, mai durabil.
România ar fi avut nevoie de ei atunci când tenebrele războiului au îndoliat Europa şi mai ales atunci când, după suferinţe fără margini, încercam încă o dată speranţe de pace. Gesturi criminale ni i-au răpit pe amândoi, lăsând ca invalizi politic şi infirmi moral să ne reprezinte și să ne apere interesele.
România are nevoie de ei şi azi, de lumina lor, când ţara şi neamul se află în impas.
S-au născut şi au murit români, creştini, amândoi având la căpătâi câte o candelă în Panteonul recunoştinţei naţionale.

Prin bunăvoința tatălui meu, George G. Potra,  pun la dispoziție și această carte tuturor celor interesați , în varianta electronică, format pdf.

Alături de Lucian Blaga în diplomaţia românească, volumul Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferențe este un apel la memorie, o cale de luptă împotriva entropiei mentale în care ar vrea să cădem cei ce doresc să ne conducă arbitrar.

Cartea o puteți descărca dând click pe linkurile din acest post. Ca și în cazul cărții dedicate lui Lucian Blaga, rog toți cititorii să distribuie cât mai mult acest post sau fișierul pdf, cum preferă. Cartea este gratuită și merită să fie răspândită, să fie citită, să fie comentată, să devină o referință și o resursă și în spațiul virtual.
Putem și trebuie să folosim internetul și pentru acest scop: restaurarea memoriei  naționale a românilor.
Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferențe

Pentru cei interesați redau mai jos rezumatul documentelor din carte:

REZUMATUL DOCUMENTELOR
1. [Iaşi, post 10 iulie 1917]. Nicolae Titulescu mulţumeşte lui Nicolae Iorga pentru materialul documentar oferit.
2. 24 martie 1921, Bucureşti. Articol publicat de Nicolae Iorga în „Neamul Românesc“ cu privire la reforma financiară (Legea contribuţiunilor directe) a lui Nicolae Titulescu, ministru de Finanţe al României.
3. 25 iulie 1922, Londra. Scrisoare adresată de Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, lui Nicolae Iorga prin care îl informează asupra unei prompte puneri la punct a unei încercări de discreditare a savantului printr-o infamie publicată în „Mercure de France“.
4. 5 februarie 1924, [Fontenay-aux-Roses]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care se interesează de apariţia unei cărţi semnate de el, o scurtă istorie a românilor, încredinţată unui editor englez.
5. 6 februarie 1924, [Fontenay-aux-Roses]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care îi solicită o intervenţie pe lângă Editura Hodder and Stoughton pentru a obţine paginile de corectură ale unei lucrări despre trecutul românesc, elaborată de marele istoric român pentru colecţia „The Nations of To-Day“.
6. 22 februarie 1924, [Fontenay-aux-Roses]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care îi mulţumeşte pentru telegrama referitoare la cartea sa despre o scurtă istorie a românilor, publicată în Anglia.
7. 19 octombrie 1924, Vălenii de Munte. Scrisoare adresată de profesorul Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care îşi exprimă rugămintea de a-i găsi un traducător de limba engleză şi de a-i obţine unele cărţi necesare pentru seminarul său.
8. 26 decembrie 1924, Paris. Scrisoare adresată de Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, profesorului Nicolae Iorga privind traducerea în limba engleză a unei istorii a românilor, precum şi în legătură cu unele aspecte ale susţinerii de către savantul român a unor conferinţe la universităţile din Oxford şi Londra.
9. 4 ianuarie 1925, [Bucureşti]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care îi anunţă proiectele referitoare la cărţile sale publicate în Marea Britanie şi îi mulţumeşte pentru sprijinul acordat.
10. 12 aprilie 1925, [f.l.]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care îi solicită să avanseze o sumă de bani unei cunoştinţe.
11. 12 mai 1923 [1925], [Londra]. Telegramă adresată de Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, profesorului Nicolae Iorga, prin care face o precizare privind regimul său financiar în capitala Marii Britanii, ca şef de misiune, şi-l roagă, în consecinţă, să adopte o atitudine care să pună capăt speculaţiilor şi consideraţiilor dezagreabile în mass-media şi opinia publică.
12. 13 mai 1925, Bucureşti. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care face precizări care să elimine speculaţiile defavorabile şi prin care îl asigură de stima sa.
13. 23 mai 1925, [Londra]. Scrisoare adresată de Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, profesorului Nicolae Iorga, prin care îi mulţumeşte pentru sentimentele exprimate, pentru precizările destinate a elimina speculaţiile privind regimul financiar al diplomatului român, aducându-i un plus de informaţie privind definitivarea ediţiei engleze a Istoriei Românilor.
14. 27 mai 1925, Bucureşti. Scrisoare trimisă de Nicolae Iorga lui Dimitrie N. Ciotori, prin care îi adresează mulţumiri pentru concursul acordat la traducerea lucrării sale în limba engleză şi prin care exprimă sentimentele de stimă şi recunoştinţă faţă de Nicolae Titulescu pentru marile servicii care le aduce ţării.
15. 3 iunie 1925, [Bucureşti]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, prin care îi mulţumeşte pentru corespondenţă şi îl anunţă că va veni la Paris în luna ianuarie.
16. 30 martie 1927, Bucureşti. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
17. 21 septembrie 1927, [Bucureşti]. Telegramă adresată de Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, prin care îl informează că acţionează pentru alegerea sa în Senatul Universităţii din Bucureşti.
18. 21 septembrie 1927, Geneva. Telegramă adresată de Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, lui Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, prin care roagă să nu i se pună candidatura pentru Senatul Universităţii din Bucureşti, considerând-o inacceptabilă în condiţiile absenţei sale din ţară.
19. 27 septembrie 1927, [Bucureşti]. Telegramă adresată de Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, prin care revine insistent pentru a obţine autorizarea sa în vederea depunerii candidaturii sale la Senatul Universităţii din Bucureşti.
20. 28 septembrie 1927, Geneva. Telegramă adresată de Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, către Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, prin care reiterează hotărârea de a nu candida la alegerile pentru Senatul Universităţii din Bucureşti.
21. 28 septembrie 1927, Geneva. Telegramă a lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, către Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, privind depunerea candidaturii sale la alegerile pentru Senatul Universităţii din Bucureşti.
22. 29 septembrie 1927, [Bucureşti]. Telegramă a lui Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, către Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, prin care îl anunţă că i-a fost depusă candidatura la alegerile pentru Senatul Universităţii din Bucureşti.
23. [30 septembrie 1927], Bucureşti. Scrisoare adresată de Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României rectorului Universităţii din Bucureşti, prin care se depune candidatura lui Nicolae Titulescu la alegerile pentru Senatul Universităţii din Bucureşti.
24. 1 octombrie 1927, Bucureşti. Telegramă prin care Ion G. Duca, ministru de Interne şi ministru a.i. al Afacerilor Străine al României, comunică lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, că a fost ales senator al Universităţii din Bucureşti.
25. 30 martie 1928, Bucureşti. Interpelare formulată de Nicolae Iorga în Adunarea Deputaţilor privind politica externă a României promovată de guvernul Vintilă I.C. Brătianu.
26. 28 iunie 1928, Bucureşti. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
27. [Ante 24 iulie 1928]. Scrisoare adresată de Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor, prin care solicită un ajutor financiar pentru instituţiile culturale de la Vălenii de Munte.
28. 8 noiembrie 1928, Bucureşti. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
29. 9 noiembrie 1928, Bucureşti. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
30. 15 noiembrie 1928, Bucureşti. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
31. 3 martie 1929, Geneva. Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, îl felicită pe Nicolae Iorga pentru alegerea sa ca rector al Universităţii Bucureşti.
32. 21 martie 1930, Aquitania. Radiotelegramă expediată de istoricul Nicolae Iorga lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor, prin care îi mulţumeşte pentru contribuţia sa la decernarea titlului de doctor honoris causa atribuit de Universitatea din Oxford.
33. 26 aprilie 1930, Paris. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
34. 27 aprilie 1930, Paris. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
35. 1 mai 1930, [Londra]. Scrisoare trimisă de R.W. Seton-Watson lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor, prin care îşi cere scuze că nu poate da curs invitaţiei acestuia la dejun din cauza unui angajament anterior.
36. 1 mai 1930, Paris−Londra. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
37. 2 mai 1930, Londra. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
38. 3 mai 1930, Londra. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
39. [mai 1930, Oxford]. Nicolae Iorga, Memorialistică.
40. 4 mai 1930, Londra−Bournemouth. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
41. 29 mai 1930, Bucureşti. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
42. 24 august 1930, Lido. Însemnări zilnice ale lui Nicolae Titulescu.
43. 31 martie 1931, [Bucureşti]. Scrisoare adresată de Universitatea din Bucureşti lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor, prin care i se comunică faptul că Senatul universitar l-a delegat să-l reprezinte la al IV-lea centenar al Institutului Collège de France.
44. 9 aprilie 1931, Bucureşti. Telegramă adresată de Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor, lui Nicolae Iorga prin care îşi exprimă dorinţa de a-l întâlni la Bucureşti.
45. 7 noiembrie 1931, Londra. Telegramă adresată de Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor, lui Nicolae Iorga cu ocazia acordării titlului de doctor honoris causa al Universităţii din Paris.
46. 19 iunie 1931, Bucureşti. Telegramă de mulţumiri pentru urări expediată de Nicolae Iorga, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor.
47. 8 decembrie 1931, Bucureşti. Telegramă de felicitări trimisă de Nicolae Iorga preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Instrucţiunii şi Cultelor al României, lui Nicolae Titulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor, cu ocazia zilei onomastice.
48. 14 iunie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga îl atacă pe Nicolae Titulescu în „Neamul Românesc“ pentru infidelitate faţă de fostul său patron, Take Ionescu, pentru ineficienţa operei sale de legislator în materie de reorganizare a Finanţelor româneşti, pentru ambiţia de a se impune în fruntea guvernului, peste opinia partidelor politice.
49. 15 iunie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga îi reproşează în „Neamul Românesc“ lui Nicolae Titulescu amestecul în politica internă, considerând că acestuia îi lipsesc datele pentru asemenea întreprindere şi o consideră imorală, întrucât ar plasa pe plan secundar pe cei care s-au dedicat răbdător şi obscur problemelor naţionale.
50. 16 iunie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga contestă în „Neamul Românesc“ dreptul lui Nicolae Titulescu de a juca un rol de frunte în politica internă, reproşându-i-se necunoaşterea realităţii şi lipsa de adecvare la exigenţele reale ale societăţii româneşti, o filosofie şi un mod de viaţă de sorginte străină, susceptibile să-l lase străin în propria ţară.
51. 17 iunie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga denigrează în „Neamul Românesc“ pe Nicolae Titulescu, persoanei sale, europeanului care-şi caută sprijinul în străinătate şi care caută să se impună prin acesta în România, opunându-i oameni din ţară şi pentru ţară, precum Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Lascăr Catargiu şi Ion I.C. Brătianu.
52. 2 iulie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga reproşează lui Nicolae Titulescu venirea în România a unor experţi financiari ai Societăţii Naţiunilor, a căror acţiune este privită cu neîncredere.
53. 10 septembrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga reproşează în „Neamul Românesc“ lui Nicolae Titulescu venirea în România a grupului de experţi al Societăţii Naţiunilor pentru a studia situaţia economică a României şi pentru a prezenta guvernului român proiectul unui acord între România şi Societatea Naţiunilor, considerând că demersul acestuia are toate riscurile să rămână la suprafaţa lucrurilor şi, în consecinţă, să fie ineficient.
54. 9 octombrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga dezaprobă în „Neamul Românesc“ opinia lui Nicolae Titulescu care susţine că România trebuie să se limiteze la semnarea Pactului Briand-Kellogg şi să nu se mai angajeze în negocieri privind elaborarea şi semnarea unui tratat de neagresiune româno-sovietic.
55. 12 octombrie 1932, Bucureşti. Exerciţiu speculativ, publicat ca editorial de „Neamul Românesc“, privind eventualitatea şi efectele venirii lui Nicolae Titulescu la conducerea Ministerul Afacerilor Străine, pledând indirect pentru rămânerea acestuia în sfera diplomaţiei, a executării, dar nu a gândirii şi elaborării politicii externe româneşti.
56. 18 octombrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga atacă în „Neamul Românesc“ comportamentul politic al lui Nicolae Titulescu, acuzat de nerespectarea autorităţii – atât a Regelui, cât şi a primului-ministru –, de presiunea indusă în relaţiile cu toate guvernele, prin folosirea abuzivă a relaţiilor cu personalităţi europene de prim rang.
57. 22 octombrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga califică în „Neamul Românesc“ pe Nicolae Titulescu drept un exponent al unui mesaj ezoteric, un individ îndepărtat de România reală prin snobism şi ciocoism.
58. 23 octombrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga incriminează în „Neamul Românesc“ pe Nicolae Titulescu pentru intriga care l-ar fi adus la conducerea Ministerului de Externe, afirmând că intrarea sa pe scena politică internă va avea efecte dezastruoase pentru societatea românească, condamnată să cunoască luxul, lenea şi desfrâul.
59. 1 noiembrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga deplânge în „Neamul Românesc“ numirea lui Nicolae Titulescu ca ministru de Externe, considerând decizia ca fiind în contradicţie cu faptul că nu aparţine niciunui partid politic şi că, de-a lungul carierei, a colaborat cu toate partidele.
60. 4 noiembrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga reproşează în „Neamul Românesc“ lui Nicolae Titulescu încălcarea unor norme elementare de comportament diplomatic, a prudenţei şi discreţiei, relevând efectul negativ în planul relaţiilor bilaterale ale României cu unul dintre vecini.
61. 15 noiembrie 1932, Bucureşti. În „Neamul Românesc“ N. Iorga asociază lui Nicolae Titulescu un portret defavorabil de diplomat rupt de realităţile şi nevoile societăţii româneşti.
62. 22 noiembrie 1932, [Bucureşti]. Preşedinţia Senatului României informează pe Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, despre interpelarea ce îi este adresată de către Nicolae Iorga în legătură cu politica externă a României.
63. 24 noiembrie 1932, Bucureşti. Interpelare formulată de Nicolae Iorga în Senat lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, în legătură cu politica externă a României.
64. 24 noiembrie 1932, Bucureşti. Răspunsul lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, la interpelarea formulată în Senat de Nicolae Iorga în legătură cu politica externă a României.
65. 24 noiembrie 1932, Bucureşti. Replica lui Nicolae Iorga la răspunsul lui Nicolae Titulescu la interpelarea formulată în Senat de Nicolae Iorga în legătură cu politica externă a României.
66. 27 noiembrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga deplânge în „Neamul Românesc“ numirea lui Nicolae Titulescu ca ministru de Externe, al cărui discurs este apreciat drept steril şi teatral.
67. 2 decembrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga atacă în „Neamul Românesc“ pe Nicolae Titulescu, făcându-l responsabil de deteriorarea relaţiilor cu aliaţii României prin atitudinea şi declaraţiile sale în problema încheierii unui pact de neagresiune româno-sovietic.
68. 3 decembrie 1932, Bucureşti. N. Iorga pune faţă în faţă, în „Neamul Românesc“, personalitatea maestrului şi figura discipolului, pentru a justifica un portret acrimoniu al lui Nicolae Titulescu.
69. 13 decembrie 1932, Bucureşti. Nicolae Iorga continuă în „Neamul Românesc“ atacurile la adresa lui Nicolae Titulescu, considerând că ruperea negocierilor cu Sovietele de către acesta a avut repercusiuni negative nu doar asupra relaţiilor României cu Franţa şi Polonia, dar riscă să aibă aceleaşi efecte în raporturile cu Cehoslovacia.
70. 18 iulie 1933, Bucureşti. Nicolae Iorga exprimă în „Neamul Românesc“ serioase rezerve faţă de evaluarea lui Nicolae Titulescu, care presupunea un spor de securitate pentru România prin semnarea Convenţiilor de la Londra privind definirea agresorului.
71. 29 octombrie 1933, Bucureşti. Nicolae Iorga califică în „Neamul Românesc“ vizita lui Nicolae Titulescu la Sofia şi negocierile privind atragerea Bulgariei într-o viitoare înţelegere balcanică drept un eşec.
72. 12 iunie 1934, Bucureşti. Articol publicat de Nicolae Iorga în „Neamul Românesc“ în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi URSS.
73. 17 iunie 1934, Bucureşti. Nicolae Iorga relevă în „Neamul Românesc“ obligaţia de a aşeza, în prim-planul preocupărilor naţionale, după reluarea relaţiilor diplomatice, prin schimb de scrisori semnate de Titulescu şi Litvinov, redobândirea Tezaurului României trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial.
74. [ante 20 iunie 1934, Bucureşti]. Invitaţie adresată de Nicolae Titulescu, titularul Ministerului Afacerilor Străine, profesorului Nicolae Iorga la prânzul oferit la Palatul Sturdza în onoarea lui Louis Barthou, ministru de Externe al Franţei.
75. [ante 20 iunie 1934, Bucureşti]. Nicolae Iorga transmite lui Nicolae Titulescu că, din motive de sănătate, nu poate da curs invitaţiei de a participa la prânzul oferit la 20 iunie 1934 în onoarea lui Louis Barthou, ministru de Externe al Franţei.
76. 1934. Nicolae Iorga, Memorii (5 octombrie).
77. 1935. Nicolae Iorga, Memorii (23 ianuarie; 16 aprilie; 21 aprilie; 22 aprilie; 24 aprilie; 29 aprilie; 8 mai; 24 mai; 27 mai; 28 mai; 31 mai; 15 iunie; 16 iunie; 15 iulie; 22 august; 16 octombrie; 15 noiembrie; 19 noiembrie; 24 noiembrie; 27 noiembrie; 3 decembrie; 4 decembrie; 6 decembrie; 9 decembrie; 13 decembrie; 16 decembrie).
78. [1935?]. Prin intermediul unei cărţi de vizită, Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, transmite omagii lui Nicolae Iorga şi soţiei acestuia şi le adresează bune urări pentru concediu.
79. 30 noiembrie 1935, Bucureşti. În calitatea de director al Institutului Român de Bizantinologie, Nicolae Iorga adresează lui Nicolae Titulescu rugămintea ca Ministerul Afacerilor Străine al României, al cărui titular era, să acorde Institutului o subvenţie globală pentru activităţile curente, în schimbul susţinerii unor conferinţe şi a unor lecţii în mai multe limbi străine.
80. 6 decembrie 1935, [f.l.]. Telegramă de felicitări adresată de Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, lui Nicolae Iorga, cu ocazia zilei onomastice.
81. 1936. Nicolae Iorga, Memorii (4 februarie; 6 februarie; 17 februarie; 18 februarie; 8 martie; 6 iunie; 15 iunie; 15 iulie; 20 iulie; 2 septembrie; 15 septembrie; 3 octombrie; 26 octombrie; 2 decembrie; 3 decembrie).
82. 8 septembrie 1936, Bucureşti. Nicolae Iorga respinge în „Neamul Românesc“ o presupusă speculaţie a adversarilor săi din străinătate cum că s-ar afla la originea iniţiativei de a înlocui orientarea politică tradiţională antantistă cu o politică filogermană.
83. 27 noiembrie 1936, Bucureşti. Intervenţia lui Nicolae Iorga în şedinţa Senatului (fragmente).
84. 1937. Nicolae Iorga, Memorii (14 ianuarie, 24 ianuarie; 8 februarie; 12 decembrie).
85. 5 iunie 1937. Articol publicat de Nicolae Iorga în ziarul „Neamul Românesc“, cu privire la întâlnirea de la Talloires dintre Nicolae Titulescu şi Maksim Maksimovici Litvinov.
86. 7 iulie 1937, Bucureşti. Nicolae Iorga incriminează în ziarul „Neamul Românesc“ publicaţia „Gazette de Roumanie“, nou apărută la Paris, pentru atitudinea pozitivă faţă de întâlnirea de la Talloires dintre Nicolae Titulescu şi Maksim Maksimovici Litvinov.
87. 1 decembrie 1937, Bucureşti. În „Neamul Românesc“, Nicolae Iorga acuză pe Nicolae Titulescu de oportunism politic, de alianţă electorală cu Partidul Naţional Ţărănesc şi Garda de Fier.
88. 2 decembrie 1937, Bucureşti. Nicolae Iorga atacă în „Neamul Românesc“ pe Iuliu Maniu şi Nicolae Titulescu.
89. 14 decembrie 1937, Bucureşti. Nicolae Iorga neagă în „Neamul Românesc“ autenticitatea afirmaţiilor lui Nicolae Titulescu privind desfiinţarea Gărzii de Fier, ca şi a celor referitoare la poziţia României în privinţa sancţiunilor economice aplicate Italiei fasciste ca urmare a agresiunii împotriva Etiopiei.
90. 16 decembrie 1937, Bucureşti. Articol publicat de istoricul Nicolae Iorga în ziarul „Neamul Românesc“ prin care îl acuză pe Nicolae Titulescu de duplicitate politică.
91. 18 decembrie 1937, Bucureşti. Nicolae Iorga dezaprobă în „Neamul Românesc“ articolul Eu şi Garda de Fier al lui Nicolae Titulescu.
92. 20 decembrie 1937, Bucureşti. Nicolae Iorga se dezlănţuie în „Neamul Românesc“ într-un atac nedrept împotriva lui Nicolae Titulescu, acuzat de abandonarea tuturor exigenţelor funcţiei şi muncii diplomatice.
93. 23 decembrie 1937, Bucureşti. Nicolae Iorga ironizează în ziarul „Neamul Românesc“ calitatea prestaţiei lui Nicolae Titulescu în campania electorală.

Anunțuri

Despre Victor Potra

Blogs developer, content creator, independent journalism PR, direct marketing, online & social-media promoter Video TV producer http://youtu.be/hB9iJ4Q8gww - Video Demo Translator (English – Romanian, specialized in IT) – working for http://zeitgeist.eu.com Graphic design, picture processing, DTP (Adobe Photoshop, Adobe InDesign).
Acest articol a fost publicat în Carte gratuită PDF, Cărți și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferenţe

  1. Pingback: Între admiraţii şi orgolii, de Eugen Uricaru. O recenzie a cărții “Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferențe” | Cutia cu vechituri a lu' Potra

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s